Un studiu complet al Experientelor extracorporale – partea 18

Un studiu complet al Experientelor extracorporale – partea 18

May 13, 2013

continuare al articolului: http://extinderea-constiintei.ro/un-studiu-complet-al-experientelor-extracorporale-partea-17/

Care este psihologia viselor si a viselor lucide?

Activitatea electrica a creierului a fost observata si clasificata folosind electroencefalografia; semnalele sunt surprinse de pe scalp prin intermediul electrozilor, apoi filtrate si amplificate pentru a anima un recorder grafic. S-a descoperit ca activitatea cerebrala se incadreaza intr-o anumita paleta de valori corespunzatoare diferitelor stari de constiinta traduse in Herti (cicli sau vibratii pe secunda): delta – 0.2 la 3.5 Hz (somn profund, transa) theta – 3.5 la 7.5 Hz (reverie, memorie) alpha – 7.5 la 13 Hz (liniste, constiinta extinsa, meditatie) beta – 13 la 28 Hz (tensiune, constiinta normala).

In zona de trecere dintre starea de veghe si somn, electroencefalograma (EEC) este caracterizata de multe unde alfa in timp ce muschii incep sa se relaxeze. Incet, acest stadiu face loc primului stadiu de somn. Mai urmeaza alte trei stadii, fiecare avand modele EEC diferite, marcate prin stadii succesive din ce in ce mai profunde de relaxare. In stadiul patru, cel ce doarme este foarte relaxat, respiratia este inceta si rezistenta pielii este foarte ridicata. Este foarte greu de trezit. Daca cel ce viseaza este trezit poate declara ca se gandea la ceva sau va descrie niste imagini vagi insa rareori isi va aminti despre niste lucruri ce seamana cu un vis normal.

Intr-un somn normal, o anumita schimbare are loc la aproximativ o ora sau doua dupa inceputul somnului. Cu toate ca muschii sunt inca relaxati, cel care doarme se poate misca si din EEC pare ca se va trezi si ca se va intoarce la un stadiu ce seamana cu stadiul 1 de somn. Cu toate acestea va fi in continuare foarte grau de trezit si daca se va trezi va adormi extrem de rpede, la loc. Cea mai clara diferenta, totusi, este miscarea rapida a ochilor sau REM. Un stadiu cunoscut si sub numele de somn REM. In starile anterioare ochii se pot misca incet, insa acum, totusi, se misca de parca ar urmari ceva. Daca va fi trezita acum, persoana va declara, in genaral, ca viseaza.

Visele lucide implica starea de constienta in timpul somnului. Un fapt pe care multi psihologi l-au negat pentru mai bine de 50 de ani. Cercetatorii clasici in materie de somn, au argumentat ca visele lucide nu au cum sa fie reale. Daca intamplarile ar fi reale, atunci experientele trebuie sa fi avut loc in timpul unor scurte momente de trezie in trenzitia de la veghe la somn si nu in tipul de somn profund in care visele REM sau cele normale au loc. Cu alte cuvinte, acestea nu ar putea fi, in nici un caz, vise. 

Aceasta limitare a fost o incercare pentru visatorii lucizi ce vroiau sa convinga oamenii ca ei chiar erau treji in visele lor. Dar, desigur ca atunci cand esti in somn profund si visezi nu poti striga “Hei! Asculta-ma, visez chiar acum!”. In timpul somnului REM, muschii corpului, inclusiv cei oculari si responsabili pentru circulatie si respiratie sunt imobilizati printr-un ordin dat de un centru nervos din creierul vegetativ. Acest fapt ne opreste de la a actiona in conformitate cu ceea ce visam. Cateodata, aceasta paralizie porneste sau ramane activa atunci cand mintea persoanei este perfect treaza si constienta de lume.

Keith Hearne de la University of Hull, a fost prima persoana ce a exploatata pentru prima data faptul ca nu toti muschii sunt paralizati. In somnul REM ochii se misca. Asadar, un visator lucid ar putea semnala prin miscarea ochilor avand un model predeterminat. Visatorul lucid Alan Worsley a fost primul care a reusit sa faca acest lucru in laboratorul  lui Hearne. El a decis sa isi iste succesiv ochiul stang si cel drept, de 8 ori atunci cand devine lucid. Folosind un poligraf, Hearne a putut observa miscarea oculara si identifica acest semn special. Rezultatele au fost extrem de clare. Toate visele lucide au avut loc, clar, in timpul somnului REM. Cu alte cuvinte, erau in aceasta directie, vise adevarate.

Un vis lucid tipic a durat intre 2 si 5 minute, a avut loc aproximativ la ora 6.30 AM, la circa 24 de minute de la inceputul somnului REM si catre finalul unui varf de 22 de secunde din somnul REM. Nu s-a inregistrat un alt model de vis in noaptea in care a avut loc visul lucid fata de alte nopti. Se spune ca descoperirile in stiinta au loc atunci cand le vine timpul. O coincidenta extraordinara este ca in acelasi timp, ceea ce Hearne experimenta in laboratorul propriu experimenta in propriul laborator, Stephen LaBerge, la Stanford University in California, experimenta si el la randul sau. Si acesta din urma a avut succes, insa impotrivirea la aceasta idee era inca puternica, astfel incat in 1980, atat revista Science cat si Nature, i-au respins primul articol in legatura cu aceasta descoperire si abia mai tarziu a devenit clar cat de importanta era aceasta descoperire.

468 ad

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *