Swami Rama – Pacea interioara – partea 3

Swami Rama – Pacea interioara – partea 3

May 10, 2013

continuarea a articolului: http://extinderea-constiintei.ro/swami-rama-pacea-interioara-partea-2/

Pentru mine, dar nu al meu

Cum sa actionam in asa fel incat acestea sa nu devina o sursa de probleme pentru noi si pentru altii? Daca invatam sa ne schimbam atitudinea, vom fi fericiti. Cand avem ceva de facut, ar trebui sa vedem cum sa facem acel lucru in astfel incat sa nu ne atasam de el. Toate lucrurile lumesti sunt facute special ca noi sa ne bucuram de ele – insa nu sunt ale noastre. Toate placerile si bucuriile noastre sunt marcate in momentul in care incepem sa posedam lucruri pentru ca in acel moment devenim atasati de ele. Nimic nu ne apartine. Acel lucru care creaza probleme este in cuvantul “al meu/a mea”: “Casa mea, masina mea, banca mea”. De cate ori atasam un al meu/a mea se creaza o problema. Ne atasam de aceste lucruri si atasamentul aduce cu sine tristete – motiv pentru care nu ne putem bucura de ele. 

Stiti ca cele mai folosite cuvinte in timpul zilei, de simineata pana seara, sunt “eu, al meu/a mea”? Mereu le spunem celorlalti “Eu am facut asta, eu sunt trist, eu sunt fericit, eu sunt bucuros, eu sunt bogat”… orice facem folosim acel eu. Dar sa ne imaginam ca cineva ar spune “Ei bine Domnule, mereu vorbesti despre acel eu al tau. Pot sa stiu ce este acel eu?”. Va trebui sa ramaneti tacuti. Daca cineva ar spune “Este corpul tau acel eu?” Ati raspunde “Nu, nu este doar corpul meu”. Si atunci de unde apare acest eu pe care vreti sa il exprimati tot timpul? Ce este acel eu despre care vorbiti tot timpul? Ati cunoscut acel eu? Unde este acel eu? Cand incepeti sa va analizati, deveniti ocnstienti ca trebuie sa stiti un singur lucru: trebuie sa cunoasteti eul vostru interior si exista o singura cale de a il cunoaste. Trebuie sa va intrebati pe voi “Cine sunt eu?” Daca ii intrebati pe ceilalti “Cine sunt eu? Ce incercam sa facem? Cine este Dumnezeu? Ce este sinele? Ce este realizarea sinelui?”, atunci ei vor crede ca sunteti nebuni. Insa pentru cunoasterea sinelui si al vostru eu, nu trebuie sa va consultati cu ceilalti ci aveti puterea de a afla singuri. 

Daca stati intr-o camera in intuneric complet, unde va sunt mainile? Nu va puteti vedea palmele si totusi stiti unde sunt ele. Ce este acel ceva care va spune acest lucru? Care va spune ca mainile voastre sunt acolo? Cine va spune ca inca existati? Pentru cunoasterea propriei existentei nu aveti nevoie de o lumina exterioara. Aveti capacitatea de a o gasi in interiorul vostru. Asadar, inainte de toate ar trebui sa invatati sa va cunoasteti pe voi insiva cei din vechime spunand ca exista un mod de a face acest lucru. Daca ati intreba un maestru “Cine sunt eu? Sunt eu acest corp?”, maestrul ar spune “Nu, ai un corp dar tu nu esti acel corp. Atunci sunt simturile? Nu Simturile sunt diferite de tine. Atunci sunt eu respiratia? Nu, corp, simturi si respiratie nu sunt deloc cine esti tu. Oh, atunci cred ca trebuie sa fiu mintea. Nu, mintea trece prin diverse modificari, prin procesele gandirii, prin modelele gandirii, prin analiza – se afla intr-o fluctuatie constanta. Deci nu esti mintea. Atunci cine sunt eu? Tu, esti asezat dincolo de corp, simturi si minte. Ceea ce trage cu ochiul prin minte, simturi si corp. Acela esti tu”.

Atunci cand incepi sa te intelegi, cand incepi sa te opresti in a te mai identifica cu corpul, simturile si mintea ta, atunci vei descoperi ca sinele tau este un val etern, este un copil al nemuririi. Ceea ce va creaza voua problemele este mintea, pentru ca va identificati constant cu modelele voastre de gandire. Nu stiti, nu ganditi ca poate fi ceva mai mult, mai adanc, mai inalt si mai puternic decat procesul gandirii. Ganditi de exemplu “Sotul meu spune ca sunt o femeie rea. Asadar, trebuie sa fiu o femeie rea. Fiul meu spune de asemenea ca sunt rea. Prietenul meu, ieri, de asemenea mi-a spus ca sunt rea. Sunt in mod clar rea!”. Ati acceptat aceste sugestii din exterior, insa nu ati facut un efort sa intelegeti cu adevarat, nu ati privit in interior. Asadar va simtiti vinovati si suferiti, iar acest lucru li se intampla tuturor. Ar trebui sa luati un loc, un timp si sa va ganditi la asta. Nu dati vina pe Dumnezeu pentru aceste lucruri, spunand “Dumnezeu m-a facut asa, deci asa sunt eu”. Dumnezeu v-a facut frumosi, insa voi va faceti mizerabili si aveti puterea de a va face fericiti. Amandoua sunt creatia voastra si va puteti transforma personalitatea daca intelegeti acest lcuru.

468 ad

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *