O istorie a somnului si a viselor

O istorie a somnului si a viselor

Feb 18, 2013

Istoria somnului merge inapoi in timp catre era dinainte de Cristos, cand anticii greci si egipteni erau forta tehnologica de varf.

Egiptenii au analizat intelesul din spatele viselor si simbolurile viselor, cautand profetii din partea zeilor. Ei credeau in trei corpuri: Shat (corpul les), Ka (corpul fizic viu) si Ba (sufletul).

Ba este desoeri reprezentat in hieroglife ca o pasare cu cap de om ce pluteste deasupra corpurilor adormite sau a cadavrelor. Potrivit unui expert “… Ba este persoana dar in alta forma. Ba-ul poate fi definit ca un individ in stare de in afara corpului.” Era Ba constiinta visarii lucide?

La fel cum este cazul multor concepte Egiptene, grecii au inclus repede aceasta idee in cultura lor. In afara oricaror  superstitii, filosoful grec Aristotel a emis practic prima teorie stiintifica a somnului in anul 350 iC. cand scria: “o persoana se trezeste din somn atunci cand se termina digestia”.

De fapt nu este deloc asa, insa Aristotel merita laude pentru incercarile sale. Restul comunitatii stiintifice va ignora stiinta somnului pentru inca 2.000 de ani… cand somnul si visele vor deveni unele dintre cele mai cercetate domenii ale comportamnetului uman.

Ritmuri circadiene

In 1972 un geofizician francez a identificat rtmurile biologice printr-un experiment circadian, de acum deja clasic. Intrigat de deschiderea si inchiderea zilnica a frunzelor plantei heliotrope, cel cunoscut sub numele de Jean-Jacques d’Ortous de Mairan a decis sa testeze daca acest comportament biologic era un raspuns la activitatea soarelui. Pentru a confirma acest lucru, a pus planta in intuneric – insa miscarile ritmice zilnice ale frunzelor plantei au continuat in lipsa soarelui. De Mairan a descoperit  Ritmurile Circadiene la plante, crezute ca provin dintr-un ceas endogen.

In mod similar, Ritmul Circadian uman este unul de 24 de ore condus de catre procesele noastre biochimice, fiziologice si comportamentale. De exemplu cel mai profund somn este in jurul orei 2 am si avem cea mai scazuta temperatura in jurul orei 4:30 am. Cel mai mare grad de vioiciune se intampla jurul orei 10:00 am si avem cea mai buna coordonare in jur de 2:30 pm. Ceasul biologic evolueaza pentru a se sincroniza obisnuintelor zilnice si se poate resincroniza atunci cand traversati mai multe fusuri orare in cateva ore.

Sigmund Freud

Istoria somnului si a viselor s-a schimbat definitiv in 1900 cand, infamul psihoanalist Sigmund Freud si-a publicat controversata carte Interpretarea viselor.

Chiar daca il iubim sau il uram pe Freud, trebuie sa admitem ca a revolutionat modul in care gandim despre noi. Multe dintre revolutii pot fi legate de munca sa seminala, care a subliniat teoria fortelor inconstiente in contextul analizei viselor.

Introducand id-ul, super-egoul si copilul problema, egoul, Sigmund Freud a impins mai departe intelegerea mintii incomensurabile prin expunerea motivatiilor ce sunt de obicei invizibile constiintei noastre. In timp ce nu exista nicio  intrebare ca propriile prejudecati si nevroze i-au influentat observatiile, detaliile sunt mai putin importante decat schimbarea paradigmei per ansamblu.

Dupa Freud, vietile noastre interioare au devenit mai bogate si mult mai misterioase. El a aratat ca mintile noastre sunt pline de memorii si dorinte ascunse. De asemenea el credea intr-un mesaj din spatele viselor -insa mai degraba decat sa prezice viitorul, ca ele contin intraspectii psihologice.

 La scurt timp cateva avansuri tehnologice au oferit un start puternic in cercetarea  somnului. Istoria somnului a fost remodelata. Cercetatori din intrega Europa au inceput sa documenteze psihologia somnului, masurand undele cerebrale cu un EEG si au demonstrat legatura dintre miscarile aleatorii ale ochilor (REM) de anumite perioade din somn.

Cine a descoperit Visarea lucida?

 Trebuie sa multumim tibetanilor buddhhisti din secolul 8 pentru descoperirea visariil lucide. Au invatat sa controleze visele cu Yoga Visarii. Au folosit o tehnica similara versiunii moderne de tip WILD (Wake Induced Lucid Dreams) pentru a mentine constiinta completa in timp ce viseaza.

Frederick van EedenIn lumea moderna termenul de visare lucida a fost identificat de catre psihiatrul danez Frederick van Eden, in cartea sa din 1913, Un studiu asupra viselor. El scria:

“Cel de-al saptelea tip de vise, pe care le numesc vise lucide mi se par cele mai interesante si merita cea mai atenta observatie si studiu. Apartinand acestui tip am descris 352 de cazuri in perioada dintre 20 ianuarie 1898 si 26 decembrie 1912.

In aceste vise lucide reintegrarea functiilor psihice este atat de cmpleta incat cel care doarme isi aminteste viata de peste zi in conditiile sale proprii, atinge o stare de constiinta perfecta si isi poate directiona atentia si poate face tot felul de acte folosindu-si vointa proprie. Cu toate acestea, pot spune foarte clar, ca somnul nu este perturbat si este profund si invigorant. Am atins primele sclipiri ale acestei luciditati in iunie 1897 in modul urmator. Visam ca pluteam printr-un peisaj cu copaci fara frunze, si stiind ca este aprilie am remarcat ca perspectiva crengilor se schimba in mod natural. Atunci am tras concluzia, in somn, ca imaginatia mea nu ar putea niciodata inventa o imagine atat de detaliata precum cea a micilor nuiele pe care le vedeam in timp ce zburam pe langa ele.”

Visele lucide au fost catalogate mai tarziu in mod stiintific in 1960 de catre Celia Green. Ea a realizat ca e o stare aparte de constiinta si a identificat in ea potential stiintific. Green a fost primul care sa faca legatura cu somnul REM si cu trezirile false.

Totusi, abia in 1975 a fost demonstrat stintific visul lucid in laborator. Alan Worsley, un visator lucid la Universitatea Hull din Anglia a reusit sa semnaleze cercetatorului Keith Hearne in lumea exterioara. Dupa ce a capatat luciditate si-a impus constiintei sale si vointei ca in starea de vis sa aiba un anumit set predefinit de miscari oculare.

Cu toate acestea munca lui Hearne s-a pierdut in revistele de stiinta. Asa ca in 1978 Stephen LaBerge este cel care a facut un experiment faimos si si-a publicat datele asupra primului semnal verificat stiintific din partea mintii unui visator catre lumea exterioara. LaBerge continua sa fie in varful cercetarii viselor lucide ca fondator al The Lucidity Institute si autor al Explorarea viselor lucide.

Studii recente in legatura cu luciditatea

Cercetatorii continua sa afle tot mai multe despre visarea lucida, fie ca e vorba despre masuratori electronice ale activitatii creierului sau descoperirea potentialului unor noi aplicatii psihologice. 

In 2009 un studiu german la Laboratorul Neurologic din Frankfurt a dezvaluit o crestere semnificativa in activitatea cerebrala in timpul visleor lucide. Un aparat EEG a inregistrat frecvente in zona de 40 hz (GAMA) in cazul viselor lucide ce au parte de putin REM cu constiinta. Acesta este mult mai inalt decat starea de visare normala (THETA, sau 4 -8 Hz) si poate chiar mai alert decat sunteti in acest moment (BETA, sau 12 – 38 Hz).

Cercetatorii au observat aceasta activitate puternica in zonele frontala si frontolaterala care sunt sediul gandurilor lingvistice dar si al altor functii mentale legate de constiinta de sine. Aceasta observatie sustine teoria prin care visarea lucida este o stare unica si separata de constiinta diferita de alte stari mentale.

sursa: http://www.world-of-lucid-dreaming.com/history-of-sleep.html

468 ad

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *