Buddhismul si Inconstientul – partea 1

Buddhismul si Inconstientul – partea 1

Jun 13, 2013

Viata mea este o poveste a realizarii inconstientului.
C.G. Jung

Aceia care vad in Inconstient, au simturile curatate de intinaciuni, pornesc catre Buddha-intelepciune si sunt cunoscuti ca a fi in realitate pe Calea de Mijloc in adevarul ultim. Cei care vad in Inconstient sunt innobilati dintr-o data cu merite la fel de multe ca nisipurile Gangelui. Ei pot sa creeze tot felul de lucruri si sa imbratiseze toate lucrurile din ei.
Shen-hui (tradus de D.T. Suzuki)

la sfarsitul vietii sale, C.G. Jung i-a disctat secretarei sale o autobiografie extraordinara, Memories, Dreams, Reflections, a carei prima propozitie am citat-o mai sus. In aceasta putem observa cum natura umana seamana cu gemenii lui Zeus si Leda: “suntem ca o pereche de  Dioscuri, unul muritor si celalalt nemuritor si care, cu toate ca sunt mereu impreuna, nu pot fi facuti sa fie complet unul… ar trebui sa preferam sa fim intotdeauna “eu si nimic altceva”. Studii neurologice recente asupra acestor “frati gemeni” au explorat intuitia lui Jung, conducand la descoperiri ce pot avea multe implicatii importante, inclusiv asupra modului in care intelegem invataturile traditionale Buddhiste astazi.

Neuropsihologia inconstientului

Cercetarile asupra creierului din ultima generatie, a confirmat diferenta dintre emisfera stanga si cea dreapta a creierului. Emisfera noastra stanga este locul unde limbajul este generat si primit. Ea serveste o constiinta lingvistica  cu care descriem si gandim in legatura cu lumea inconjuratoare. Pe de alta parte, emisfera noastra tacuta, dreapta, serveste o constienta inconstienta  ce nu poate fi redata in limbaj. Practici contemplative non-verbale – precum a fi prezent, tacut in lumea naturala, meditatia “zero gand”, tai chi chuan sau yoga – aduc o prezenta sustinuta ce este inradacinata in inconstient. Suntem perfect constienti de ceea ce se intampla in interior si in jurul nostru. Cu toate acestea, experientele nu pot fi puse in cuvinte pentru ca sunt motorizate de module senzoriale ale constiintei din emisfera dreapta. Concentrandu-ne atentia in prezent, suspenda functiile normale directoare ale mintii constiente, astfel incat resursele inconstientului sa se desfasoare. 

Aceste resurse – de la rationamentele intuitive la muzica, dans, vizualizare si vindecare – sunt cu adevarat bogate. In mod curios, capacitatile inconstiente  ale emisferei drepte sunt la fel de esentiale pentru rugaciune si simtul umorului. In mod special, este important pentru supravietuirea si bunastarea noastra (inclusiv pentru simtul frumosului) capacitatea emisferei drepte de a “citi” si de a se bucura de texturile si de modelele lumii naturale. Aceasta predilectie pe care  Theodore Roszak a numit-o inconstientul ecologic reflecta trecutul nostru ca vanatori – culegatorice ramane o parte importanta a mostenirii evolutioniste.

Care este modelul Budhhist al inconstientului?

Vasubandhu (secolul IV d.C.) a fost unul dintre cei sase mari comentatori ai invataturilor lui Buddha si co-fondator al scolii Yogacara. Aceasta influenta majora asupra mai tarziilor traditii buddhiste a Zen, Dzogchen si Mahamudra descrie opt tipuri de constiinta. Primele cinci sunt cele ale ochilor, urechilor, corpului, nasului si limbii, ale senzorilor hartii neurolingvistice a lumii. Cel de-al saselea, numit citta in sanskrita, este mintea conceptuala.

Cel de-al saptelea tip de constiinta, (manas in sanskrita) este descrisa de catre maestrul  Zen Thich Nhat Hanh in modul urmator: 
“Este discriminatorul numarul 1 a carui specialitate este: Aceasta este a mea. Aceasta este a mea. Aceasta nu este a mea. Ea creaza credinta in sine si diferentiaza sinele unul de altul”. 

Manas de obicei este strans legat de cel de-al optulea tip, alaya (fundatia tuturort sau constiinta-depozit). O trasatura cheie a alaya este ca depoziteaza semintele iluziilor si tendintele reactive ce se pot manifesta dinamic in constiinta manas. In termeni contemporani putem descrie manas, ca modulul sinelui iar alaya ca mintea inconstienta. 
 
Buddhismul descrie o cale a transformarii de sine care include o trezire la natura noastra adevarata. Thich Nhat Hanh o descrie dupa cum urmeaza:
 “Manas isi pierde inclestarea de pe constiinta depozit si atunci aceasta devine Intelepciunea Marii Oglinzi ce reflecta totul in Univers”. 

Maestrul zen al dinastiei Tang, Shen-hui, o explica: 
“Cei care vad in Inconstient sunt innobilati dintr-o data cu merite la fel de multe ca nisipurile Gangelui. Ei pot sa creeze tot felul de lucruri si sa imbratiseze toate lucrurile din ei.”

468 ad

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *